am gresit....

Am gresit ca am incercat sa te visez!Si chiar ma intreb,de ce te mai pastrez in gandul meu?In fiecare noapte,iti aud ecoul in ascunse soapte,te pot ierta dar,dar nu pot in uitare!Sa te ascund, durerea-i mult prea mare! Si ma tot pierd in somnul ce ma iarta,ca bantui peste tot cu a mea soarta. Chiar am gresit ca n-am dorit sa pleci?Ma urmaresc secundele prea reci in care asteptam zambetul tau ca pe o lumina a sufletului meu!Si-am asteptat dar,n-am gasit in vis nimic ,din ceea ce tu mi-ai promis!Poate gresesc ca iti dau iertarea mea, nici nu cred ca iti mai pasa de ea acum!Ma intreb si acum,de ce te mai pastrez in gandul meu si, inca te mai visesz! Greseala mea a fost ca te -am crezut si,poate de aceea te-am pierdut!Cand fericirea ta va fi deplina ,iti voi trimite o raza de lumina,te va imbraca in albastru infinit,iar eu ma voi ierta ca te-am iubit. .......

de-ai stii......

Intr-o noapte de siguratate, priveam la steaua pe care, de mica am ales-o ca fiind a mea, deodata am vazut-o cum se prabusea, pierzandu-si lumina in drumul spre pamant. A cazut langa mine si atunci am stiut ca isi traia ultimile clipe. M-am apropiat de ea si printre lacrimi am implorat-o sa nu moara, ca nu mai are cine sa imi aline singuratatea. Mi-a spus: “O alta stea va trai alaturi de tine. Sfarsitul meu inseamna un inceput pentru tine”. Si s-a stins. A doua zi i-am inteles cuvintele caci te-am intalnit pe tine si de atunci imi luminezi fiecare pas, devenind steaua ce mi-a fost prezisa. Te iubesc!

Impreuna i-am furat soarelui o raza si ne-am facut cunune de fericire. Eu i-am rapit marii o lacrima si am daruit-o pamantului ca sa te aduca inapoi, in zilele cand erai departe de mine. Am schimbat soapte cu iarna, ce tocmai a plecat, ca sa nu ne inghete iubirea. Am cazut in genunchi in fata rasaritului si l-am implorat sa mai stea in inimile noastre. Astazi,in sarbatoarea iubirii, toate minunile sunt alaturi de noi caci natura ne-a binecuvantat cu puritate, iar iubirea mea este mai sincera decat roua diminetii! Te iubesc!

eu.....

Stau si ma gandesc cum sa ajung mai aproape de inima ta… si nu reusesc sa imi dau seama… ce lipseste… ca noi sa fim impreuna pentru eternitate… poate ca asa ne e scris, sa fim departe… unul de altul… si sa iubim prin suferinta… Am nevoie de tine… Vreau ca in fiecare seara sa adorm cu tine… si a doua zi, dimineata sa fii tu cea langa care sa ma trezesc… Vreau ca tu sa reprezinti visele mele, vreau ca tu sa fi motivul pentru care sa traiesc, vreau ca tu sa fii TOTUL.

Am comis o crima frumoasa, iubito: am indraznit sa sfidez ratiunea si sa ma las prada unei feerii numita IUBIRE. Si te iubesc asa cum o pasare iubeste zborul si libertatea, asa cum albina iubeste floarea; tu esti infinitul meu magic. Esti religia mea de abur si intuneric si in fiecare noapte ma cobor in sanctuarul viselor, unde-ti cladesc latare de marmura, impodobite cu petale de trandafiri pe care valseaza picaturi de roua, izvorand din doi ochi superbi. Esti refugiul meu. In bratele tale am descoperit o lume noua, am gasit o alta definitie a fericirii, am invatat sa respir un alt aer, sa zambesc sub un alt cer. Zi de zi iti multumesc pentru ca esti Tu si imi aduci zambetul pe buze! Te ador!

Suflet ratacit...

Sunt un suflet prins in vraja ochilor tai, ratacesc prin bratele tale si ma topesc pe buzele tale stingandu-ma intr-o pasiune incinsa de iubirea noastra. Un suflet pereche, o singura fiinta. Voi fi al tau pt o eternitate, dragostea mea te va astepta sa o imbratisazi si sa te vad fericita. Fericirea mea e stralucirea din ochii tai, vibratiile corpului tau si mangaierile in care eu ma pierd.

pentru tine....

Sunt valul ce-ti saruta pasii Sunt valul ce se-apropie de tarm Iar tu esti tarmul ce m-asteapta Si voi veni, chiar de ma sfarm, Pe trupul tau voi fi o apa Voi fi al ta acum si-n veci, Caci m-am nascut din vânt si ape Si-am strabatut oceane reci Ca sa te am aproape Ti-oi da iubirea în zori de zi Din raza de la soare Si-n raza lunii te-oi iubi Caci te-oglindesti în mare. Menirea mea-i sa te iubesc A ta, sa ma iubesti in veac Caci fara tine, ma gandesc, As fi o unda într-un lac. De aceea pasii am sa-ti sarut Ce-i lasi în fire de nisip, tu fee Caci pentru tine m-am nascut Si-a ta voi fi in veci.

Raoul - Mi-e dor de tine ... dor de noi

in ploaie.., legamant.

Dă-mi mâna, s-alergăm nebuni
Prin ploaia deasă ce se cerne
Din norii negri de furtuni,
Ce noaptea-n jur ne-aşterne...

Nu-ţi fie teamă, fiindcă-n doi,
Înfăşuraţi în voal de stele,
Vom da tot timpul înapoi
Şi clipe vom trăi, rebele...

Iar ochii tăi... făclii de dor
Iluminând aprins, în noapte,
La piept te strâng, tainic fior,
Şi „te iubesc” rostesc, în şoapte...

Vei fi de-a pururi al meu gând,
Cu tine-nfrunt chiar omenirea
Şi simt c-alături, orişicând,
Putem învinge nemurirea...

Mi-eşti drag! Ce ar mai fi de spus ?
Nimic nu poate să dezlege
Ce ne-am jurat, într-un apus...
..........e mai presus de lege !

(poezie de de Gabriel Matran