Uneori...strang lacrimile prelung intre pleoape,pana cand somnul mi le aduna intr-un suspin tarziu.Mi-e dor sa adorm spunand"te iubesc","esti langa mine"...s-ascult ploaia si sa tac.Mi-e dor si dorul tau ma doare si-as vrea sa-ti spun toate cate simt,dar strig in mine si tac... Mi-e dor sa numar clipele cu tine,sa le numar si sa le adun ca si cum ar fi cele mai pretioase lucruri din lume,mi-e dor sa-mi atingi cu un sarut gandurile,mi-e atat de dor ca as evada din mine. Mi-e atat de dor incat simt buzele cum plang dupa priviri neintalnite,dupa soapte nerostite.In linistea noptii as vrea sa ating cerul si lumea sufletului s-o ating...In timp ce lacrimi curg peste amintiri...m-am ghemuit intr-un colt din suflet...dorul de tine striga in mine si tac....Nu stiu de ce ochii au atat de putine cuvinte si inimile atat de multe taceri
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu