duminică, 27 februarie 2011

S-a dus si luna februarie...mai intoarcem o fila din calendar...si a venit primavara! Asta pentru ca romanii sarbatoresc venirea primaverii intr-un mod unic, la inceputul lunii martie. Dupa vechiul calendar roman, 1 Martie era prima zi din an.An de an de 1 Martie ne recapatam speranta, optimismul, credinta in mai bine si sporul in toate.Semnificatia martisorului a ramas aceeasi de-a lungul timpului: este un simbol al primaverii,al revenirii la viata. El ne aduce optimism si credinta.Mărţişorul (1 martie) - sărbătoare tradiţională românească a primăverii, a prospeţimii, a bucuriei, a victoriei binelui împotriva răului.

Legenda martisorului

A fost odata ca niciodata, o vreme in care Soarele intruchipat intr-un barbat chipes obisnuia sa coboare pe pamant pentru a dansa hora in sate. Stiind care este noua pasiune a Soarelui, un dragon l-a urmarit si intr-una dintre aceste incursiuni pe pamant, l-a rapit si l-a aruncat intr-un beci, in castelul sau.

Pasarile au incetat sa cante iar copiii nu mai puteau sa rada, dar nimeni nu indraznea sa-l infrunte pe dragon.
Intr-una dintre zile, un tanar curajos a decis sa coboare in beci si sa salveze Soarele. Majoritatea oamenilor l-au insotit, dandu-i tanarului din puterea lor, pentru a reusi sa invinga puternicul dragon.
Calatoria sa a durat trei anotimpuri: vara, toamna si iarna. La sfarsitul ultimului, tanarul a reusit sa gaseasca castelul dragonului, unde era intemnitat Soarele. Si a inceput lupta, care a durat zile pana cand dragonul a fost infrant.
Fara puteri si ranit, tanarul a eliberat Soarele, reusind sa faca fericiti pe toti cei care-si pusesera ultimele sperante in el. Natura a reinviat, oamenii au inceput sa zambeasca din nou, doar flacaul nu a mai apucat sa vada primavara venind. Sangele cald din ranile sale cadea pe zapada.
In timp ce zapada se topea, flori albe, numite ghiocei, mesageri ai primaverii, rasareau din pamantul destelenit. Cand ultimul strop de sange al tanarului s-a scurs pe zapada imaculata, a murit fericit ca viata sa a servit unui scop atat de nobil.
De atunci oamenii obisnuiesc sa impleteasca doi ciucuri: unul alb si altul rosu. La inceputul lunii martie, barbatii ofera aceasta amuleta, numita martisor, fetelor pe care le iubesc.
Culoarea rosie reprezinta dragostea pentru tot ceea ce e frumos si ramane simbolul sangelui bravului tanar. Albul simbolizeaza puritatea, sanatatea si ghiocelul, prima floare care apare primavara.
Semnificati literara a martisorului este: micul martie. Un martie mai mic pe care sa-l purtam la piepturile noastre pentru ca iarna sa fie uitata si noul an sa inceapa.


duminică, 6 februarie 2011

Dulci lacrimioare


Ce taină-ascundeţi voi,dulci lăcrimioare,
Şi-ntre petale cât suspin aţi strâns?
Pe-acest pământ cândva afla-vom oare
Ce dor sublim e-n ochii ce v-au plâns?

Copii ai unei taine fără nume,
Acorduri dintr-un cântec fără glas,
Cu raza voastră, tainică minune,
Privirii daţi prilejuri e popas.

Când trandafirii reci şi-aruncă-n zare
Parfumul lor de vis îmbătător,
Voi străluciţi curate pe cărare
Umbrind fără să ştiţi misterul lor.

Căci tineri văd în voi lumina vieţii
Şi inocenţa fetei ce-o iubesc,
Şi în răcoarea blândă-a dimineţii
Să vă privească-o clipă se opresc.

Iar tinere cu ochi de-albastre unde
V-admiră cu un dor nemărginit,
Căci ce poveste oare poate-ascunde
O lacrimă ce-n floare s-a-mplinit?

Dar taina voastră încă n-are nume,
Căci glasul vostru-n veci răsună mut,
Şi poate niciodată nu veţi spune
Din al cui ochi voi, lacrimi, aţi căzut.

joi, 3 februarie 2011

Greseala mea...




Am gresit c-am incercat sa te iubesc,

Si chiar ma-ntreb de ce incerc sa mai pastrez...
In gandul meu?
In fiecare noapte..
Ti-aud ecoul in ascunse soapte....
Te pot uita,dar nu pot in uitare, sa te-ascund...
Durerea-i mult prea mare.
Si ma pierd in somnul ce ma iarta,
Ca bantui peste tot cu a mea soarta....

Chiar am gresit ca n-am dorit sa pleci?
Ma urmaresc secundele prea reci
In care asteptam zambetul tau.
Ca pe-o lumina a sufletului meu
Si-am asteptat,dar n-am gasit nimic in vis
Nimic din ceea ce tu mi-ai promis
Poate gresesc ca-ti dau acum iertarea mea
Nici nu cred ca-ti pasa acum de ea.....

Ma intreb si acum de ce te mai pastrez
In gandul meu si inca te visez
Greseala mea a fost ca te-am crezut.
Si poate de aceea te-am pierdut
Cand fericirea ta va fi deplina
Eu iti trimit o raza de lumina...
Te-va-nbraca-n albastru infinit

Iar eu ma voi ierta ca te am iubit