miercuri, 14 iunie 2017

....si cat te am iubit....

Daca vreodata te vei intreba de ce am plecat , sa stii ca nu am vrut . Mi.am dorit mereu sa raman in bratele tale , sub ochii tai , langa sufletul tau . Tu ...tu erai ocupat ...nu aveai timp de mine , de lucruri simple . Eu eram complicata , ma bucuram de nimic . Tu erai acolo , eu eram aici ...te vedeam mereu dar tu nu ...tu ma priveai rar . Iti sopteam cuvinte la ureche si tu ascultai muzica ce se auzea in casti . Eram a ta si totusi ma simteam a nimanui . Offf...la naiba ...durea al naibii de tare boala asta si nu gaseam la nici o farmacie medicamentul care sa o tratez . Din ochii mei curgeau in fiecare seara lichidul acela sarat ....plin de tristete de si nu imi injectam nimic . Offf...era un sentiment ciudat ...nimic nu se lega . Am incercat sa caut solutii , dar mi.ai zis ca altul e drumul meu ...ce ma durut ....Mi.am strans lucrurile in liniste , ca sa nu te deranjez ....Am vrut sa.mi iau si amintirile dar ...bagajul era plin de regrete , dezamagiri , clipe nostalgice . Stii ...poate le vei pastra tu ...poate intr.o zi le vei privi ....si asa iti vei da seama cat te.am iubit si cat te.am pretuit ....Acum nu.mi ranane decat sa.ti zic ...." La revedere straine ,,

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu