Imi lipsești atât de mult

"Îmi lipsesti aşa de mult.. îmi e dor de vocea ta, de zâmbetul tău, de acei ochi superbi căprui în care vedeam milioane de galaxii şi în care mă pierdeam de fiecare dată. Mi-e dor de felul în care mă priveai, mă alintai ,mă iubeai… mi-e dor de sentimentul ce-l aveam înainte să te întalnesc.. stii... îmi bătea inima incontrolabil numai la auzul numelui tau. Îmi doream să prelungesc momentul dinaintea momentului. Atunci când ştiam că îţi voi vedea zâmbetul… A trecut atât de mult timp.. şi uite-mă înca aici, aşteptându-te. Mi se sfaşie inima, jur. A rămas banca noastră, ce ne poarta povestea, ce a fost martora săruturilor noastre,a iubirii noastre.. si pe care acum o ocolesc. Te rog... măcar nu mă uita. Trece-mă în rândul amintirilor şi caută-mă în trecut când ţi-e dor. Suntem amândoi sub acelaşi cer, dar avem orizonturi diferite. Mi-ai luat inima, deşi ştiai bine că nu ai nevoie de ea. Păcat că ai uitat să mi-o înapoiezi cănd ai plecat. De fapt poţi s-o păstrezi. Eu nu mai am ce face cu ea... oricum ar şti să bată doar în ritmul numelui tău şi asta ar fi prea dureros. Se spune că cele mai frumoase poveşti de dragoste sunt cele neîmplinite. Aşa va fi şi a noastra,iubire? Şi da,încă îmi permit să îţi spun “iubire”. Eşti şi vei ramane iubirea mea. Nimeni nu poate schimba asta. Poate că acum eşti cu el,dar nu îmi pasă. Totuşi nu te întoarce.. m-ar durea prea tare. Pleacă definitiv din viaţa mea şi uită-mi numele. Oricum a pierit odată cu plecarea ta. Nu mai semnifica nimic.. ochii mei nu vor mai avea strălucirea aceea magică, deosebita, ca cea când imaginea ta era reflectata in ei. S-a terminat inainte de a incepe… păcat. Eşti singura care a văzut ce e în sufletul meu, care a avut puterea şi curajul să mă deschidă, să vadă ce e cu mine.. chiar dacă m-ai lăsat baltă în cel mai crud mod, mă răneai ori de câte ori aveai ocazia şi mă ignorai, nu te urăsc.Nu aş putea. M-ai învăţat ce înseamna iubirea. Ai dat un nou sens verbului “a iubi” pentru mine. Mi-ai arătat cât de minunat poate fi să iubeşti.. mi-ai lăsat atâtea amintiri la care mă voi gândi când voi fi trist şi care îmi vor aduce zâmbetul pe buze.. acel zâmbet unic pe care îl puteam avea numai când îţi simţeam prezenţa. Nu cred că voi mai avea ocazia să iubesc atât de intens pe cineva.. aveai un suflet cald, prea bun pentru lumea asta. Mă simt norocos că am putut să cunosc o persoana aşa minunată ca tine... Dacă vei vedea vreodata asta sa ştii că te iubesc mult, sper că m-ai uitat.."